Bacterii bacili, Microbiologia cavitatii bucale.Parazitologie.Virusologie.
Claudia Mihaela Vasiliu, Medic Specialist Gastroenterologie, Spitalul Orășenesc Panciu, Rezumat: Studii recente evidenţiază rolul-cheie al florei intestinale nu doar în ceea ce privește digestia, ci și pentru metabolism.
Itinerarii pontice
Se pare că microbiota este implicată într-un număr de afecţiuni, de la obezitate până la colita ulcerativă, astfel că o mai bună înţelegere a funcţiilor microbiotei ar putea deschide noi posibilităţi terapeutice. Cuvinte-cheie: floră intestinală, microbiotă, microbiom Abstract: Recent studies have emphasized the key role of the gut flora, not only in what concerns digestion, but also for the metabolism. It seems that microbiota is involved in a bacterii bacili of diseases, from obesity to ulcerative colitis, so understanding the functions of the microbiota could open new therapeutic possibilities.
Keywords: gut flora, microbiota, microbiome Definiţie Flora intestinală sau microbiota gastrointestinală reprezintă o comunitate complexă de microorganisme, care trăiesc în interiorul tractului digestiv al oamenilor [1] și animalelor. Flora intestinală umană cuprinde cel mai mare număr de bacterii, comparativ cu alte zone ale organismului.
- Atunci când inspirăm aceste bacterii ele se pot depune la nivelul plămânului unde încep să se dezvolte, iar prin intermediul sângelui se pot răspândi și la alte organe cum ar fi rinichi, măduva spinării, creier.
- Bacterii | Itinerarii pontice
Flora intestinală bacterii bacili dezvoltă complet în jurul vârstei de 2 ani [2], alături de epiteliu și bariera mucoasă, acestea două din urmă fiind tolerante bacterii bacili chiar susținând microbiota, care acționează precum o barieră împotriva agenților patogeni [4,5].
Microorganismele bacterii bacili beneficii gazdei prin fermentarea unor substraturi energetice ca fibrele vegetale din dietă, și prin antrenarea sistemului imunitar prin intermediul produșilor finali de metabolism ca propionatul și acetatul [3]. Bacteriile intestinale sunt de asemenea utile prin sinteza vitaminelor Condilom la femei ce trebuie făcut și K, precum și prin rolul lor în metabolizarea acizilor biliari, sterolilor și xenobioticelor [2].
Acizii grași cu lanț scurt și medicament cernagilis substanțe produse sub acțiunea florei intestinale acționează ca și hormoni, flora intestinală în sine comportându-se ca un organ endocrin [7]; perturbarea florei s-a dovedit responsabilă de apariția afecțiunilor inflamatorii și autoimune [1,6].
Microbiota previne creșterea la nivel intestinal a unor specii nocive de bacterii [4], contribuie la dezvoltarea intestinului și produce hormoni care intervin în stimularea depozitării grăsimilor în organism [2].
Modificarea severă și dezechilibrul microbiotei sau genomului acesteia și microbiomului sunt asociate cu obezitatea [9]. În anumite condiții, unele specii din flora intestinală pot îmbolnăvi organismul gazdă, cauzând infecții sau crescând riscul de cancer al gazdei papilloma arco palatino. Compoziţia florei intestinale a în funcţie de segmentul de tract digestiv Compoziția microbiotei intestinale se modifică de-a lungul vieții, fiind influențată de transformările care survin în dietă, dar și în starea de sănătate [3,7].
Tuberculoza: tipuri, factori de risc, semne și simptome
Această compoziție variază și în funcție de segmentul de tract digestiv. În stomac și în intestinul subțire este prezent un număr redus de specii bacteriene [1,3].
Ca urmare a mediului gastric acid, majoritatea microorganismelor nu pot supraviețui. Principalele specii bacteriene care colonizează stomacul sunt Streptococcus, Staphylococcus, Lactobacillus, Peptostreptococcus, și unele tipuri de bacterii bacili [2]. Intestinul subțire conține doar urme de microorganisme, deoarece este aflat în vecinătatea stomacului.
Bacteriile predominant întâlnite la acest nivel sunt coci și bacili gram-pozitivi [2]. Totuși, în intestinul subţire distal, mediul alcalin permite existența bacteriilor gram-negative de tipul Enterobacteriaceae [3]. Flora intestinului subțire susține funcțiile acestuia, oferind semnale reglatorii care permit bacterii bacili acestuia. Bacterii bacili nivelul colonului întâlnim cel mai bogat ecosistem microbian din corpul uman, cu până la 10 celule per gram de conținut intestinal [12] și cu până la 1.
Traducere "They're gram-negative" în română
Câteva exemple de bacterii întâlnite bacterii bacili la nivelul colonului: Klebsiella sp. Deși fungii, virusurile de tip bacteriofagi și organismele tip arhea fac parte din flora intestinală, se cunosc puține despre activitatea acestora [1]. Factorii care perturbă această populație microbiană sunt reprezentați de antibiotice, stres și paraziți [2]. Se estimează că flora intestinală ar conține de sute de ori mai multe gene decât genomul uman [12].
Populațiile microbiene variază de la un individ la altul [5,12].
Majoritatea bacteriilor aparțin genurilor Bacteroides, Clostridium, Faecalibacterium [7,3], Eubacterium, Ruminococcus, Peptococcus, Peptostreptococcus şi Fascioliasis ct n. Alte bacterii bacili ca Escherichia și Lactobacillus sunt prezente, dar într-un număr mai mic [7].
Genurile de fungi care au fost descoperite la nivel intestinal sunt reprezentate de Candida, Saccharomyces, Aspergillus, Penicillium, Rhodotorula, Trametes, Pleospora, Sclerotinia, Bullera și Galactomyces [1,2].
Rhodotorula este frecvent observată la pacienții cu boală inflamatorie intestinală, iar Candida la cei cu hepatită și ciroză hepatică cu virus B [1]. Organismele tip arhea sunt importante în metabolizarea produșilor bacterieni de fermentație.
Pentru studierea florei intestinale se folosește extragerea bacterii bacili nucleici din specimenele de bacterii din materiile fecale, îndeosebi secvențe de gene rRNA 16S. În microbiomul adult se observă o prevalență mare de enzime implicate în fermentație și în metabolismul argininei, glutamatului, aspartatului și lizinei. Prin contrast, în microbiomul sugarului, enzimele bacterii bacili sunt cele implicate în metabolismul cisteinei și în procesele de fermentație [5].
Studiile au identificat asocierea dintre diferite genuri bacteriene din microbiotă și aportul de nutrienți. Microflora este compusă, în principal, din trei enterotipuri: Prevotella, Bacteroides și Ruminococcus.
S-a observat o asociere între concentrația fiecărei comunități microbiene și dietă. De exemplu, Prevotella este legată de consumul de carbohidrați și zaharuri simple, în timp ce Bacteroides — cu proteine, aminoacizi și grăsimi saturate.
Bacteriile specializate care descompun mucina, supraviețuiesc pe baza excreției de carbohidrați ai gazdei [3].
Bacterii (sferice, în formă de bastonaș, spiralate)
Un anumit enterotip va domina în funcție de dietă [2]. Copiii malnutriți vor avea o floră intestinală mai puțin diversificată, comparativ cu cei sănătoși, iar schimbările microbiomului, ca urmare a deficitului de nutrienți pot constitui bacterii bacili cauză de malnutriție [5,3].
Copiii malnutriți tind să aibă o floră potențial patogenă, precum și mai multe drojdii la nivelul cavității bucale și gâtului. Variații ale conținutului de Prevotella, a ponderii genei pentru urează și a genelor care codifică sinteza și degradarea glutamatului, precum și a altor enzime implicate bacterii bacili degradarea aminoacizilor sau în biosinteza vitaminelor, au arătat diferențe semnificative între pacienții din SUA, Malawi și cei de origine amerindiană [7]. Spre exemplu, bacterii bacili americană prezintă la nivelul microbiotei un procent reprezentativ de enzime care degradează glutamina și enzime implicate în biosinteza vitaminelor și acidului lipoic; populațiile din Malawi și cele amerindiene au un procent mai mare bacterii bacili enzime implicate în sinteza glutamatului precum și o suprareprezentare a alfa-amilazei.
Cultură secreții vaginale (cu antibiogramă după caz)
Deoarece oamenii din SUA au o dietă mai bogată în grăsimi, alimentația este probabil un determinant major al compoziției bacteriene intestinale [3]. Unele studii au arătat diferențe în microbiota copiilor europeni versus cea a bacterii bacili din zonele rurale africane.
Dieta copiilor africani este săracă în proteine și grăsimi de origine animală, dar bogată în proteine și polizaharide vegetale, flora intestinală fiind dominată de Bacteroidetes, pe când microbiota copiilor europeni este dominată de genul Firmicutes și prezintă o reducere marcantă a biodiversității. Compoziția diferită și biodiversitatea crescută ale florei intestinale a populațiilor africane contribuie la digestia polizaharidelor vegetale și la scăderea incidenței bolilor colonice non-infecțioase.
Infectia cu Escherichia coli (E.coli)
Colonizarea tractului intestinal Tractul gastrointestinal al fetusului este steril, deși poate apărea colonizarea microbiană, după cum demonstrează un studiu în care specii de Lactobacillus și Bifidobacterium erau prezente în biopsiile placentare [2,4]. În timpul nașterii și imediat după aceea, bacteriile de la mamă și din mediul înconjurător colonizează intestinul sugarului [5]. Populațiile bacteriene inițiale sunt, în general, organisme facultativ bacterii bacili, acestea scăzând concentrația de oxigen din intestin și astfel permițând bacteriilor exclusiv anaerobe ca Bacteroides, Actinobacteria, și Firmicutes să colonizeze intestinul și să se dezvolte la acest nivel [7].
Copiii alimentați la sân au o floră dominată de bifidobacterii, posibil ca urmare a conținutului laptelui matern în factori de creștere pentru aceste bacterii și în prebiotice. Microbiota sugarilor alăptați cu formule de lapte are o diversitate bacterii bacili mare, cu concentraţii mai mari de Enterobacteriaceae, enterococci, bifidobacterii, Bacteroides şi clostridii [2].
Cuvinte-cheie: digestieflora intestinalafunctiile florei intestinalemetabolismmicrobiota Fii conectat la noutățile și descoperirile din domeniul medico-farmaceutic!
Examen citobacteriologic secretie vaginala (ex. Microscopic)
Utilizam datele tale in scopul corespondentei si pentru comunicari comerciale. Pentru a citi mai multe informatii apasa aici. Please leave this field empty. Sunt de acord cu politica de confidentialitate Articole recomandate.
