Toxine erythrogene. Scarlatina : Infectiile streptococice si enterococice | Boli infectioase

Diagnostic de laborator Importanta infectiilor stafilococice pentru farmacist. Existenta unui numar mare de purtatori sanatosi de stafilococ patogen precum si frecventa crescuta a infectiilor stafilococice minore ctanate,explica rezervorul potential de infectie la nivel de farmacii in in special in spitale.

Medicamentul poate fi contaminat din nazo farinx de catre farmacist prin tusestranut, medicamente împotriva giardiei și toxine erythrogene prin "maini murdare" care pot vehicula stafilococul de la nivelul faringian, intestinal sau prin aerul si intestinele contaminate cu acest microb in mod intamplator in timpul preparari sau manipularii lui.

Pentru a evita acest lucru trebuie respectate urmatoarele conditii: Camerele de preparare a medicamentelor trbuie sa fie mentinute toxine erythrogene curate prin utilizare de detergenti si aplicare de dezinfectii periodice.

1. (PDF) Virusologie bacteriologie parazitologie | Catalin Contiu - csrb.ro
2. Afla care sunt simptomele scarlatinei si cum se raspandeste | csrb.ro
3. Clasificarea streptococilor Infectiile streptococice.
4. Condyloma acuminata natural treatment
5. Human papillomavirus in pregnancy

Se va evita patrunderea in camerele de lucru din farmacii a persoanelor straine si se va interzice vorbitul excesiv; Medicamentele in special cele obligator sterile vor fi preparate aseptic in boxe sterile ,utilizind corect masca care sa acopere obligator gura si nasul; Se va supravegia din punct de toxine erythrogene microbiologic intreg personalul din farmacii inclusiv ingrijitorii. In caz de infectii stafilococice acute: plagi infectate, furuncule, panaritii ,este necesara izolarea persoanelor bolnave cu protejarea procesului infectios sub pensamente sterile;este absolut interzis ca persoanele cu infectii stafilococice evidente sau deschise sa prepare sau sa manipuleze medicamente.

Streptococii sunt coci usor ovalari, gram-pozitivi, dispusi in lanturi, aerobi si facultativ anaerobi, care necesita pentru cultivare medii compuse. Exista si specii strict anaerobe. Streptococii pot fi clasificati dupa criterii diferie: morfologia coloniilor si hemoliza produsa pe geloza-sange, specificitatea serologica a substantelor specifice de grup si de tip, reactiile biochimice, rezistenta la factori fizici toxine erythrogene chimici, diferite caracteristici ecologice.

In activitatea curenta, se impune utilizarea a doua criterii de clasificare: aspectul hemolizei pe geloza-sange, respectiv clasificarea antigenica Lancefield. Din acest punct de vedere, streptococii sunt: grupabili, incadrati in 19 grupe serologice si negrupabili, care nu au antigenul de grup, dintre care fac parte Streptococcus pneumoniae si majoritatea streptococilor comensali ai mucoasei orofaringiene si bucale.

Streptococul a fost pus in evident pentru prima oara de Billreth in in erizipel si in anul de catre Pasteur in febra puerperala. Victor Babes a demonstrat in anul rolul streptococului in glomerulonefrita post-streptococica.

Streptococii sunt foarte raspanditi in natura. Sediul lor natural este cavitatea bucala, rinofaringele, tractusul intestinal si mai rar mucoasa genitala la om si animale. Prin excretele naturale cat si prin produsele patologice de la om si animalele bolnave streptococii sunt toxine erythrogene in mediul extern: sol, apa, aer, alimente mai ales lactate.

Caractere morfo-tinctoriale si de cultivare. Streptococii sunt sferici sau usor ovalari, avand diametrul de 0,µ; sunt dispusi in lanturi care sunt ceva mai scurte in produsele patologice si culturile de pe mediile solide si ceva mai lungi in mediile lichide coci. Lanturile foarte lungi care traverseaza campul microscopic apartin de obicei speciilor nepatogene.

Afla care sunt simptomele scarlatinei si cum se raspandeste

Streptococii sunt in general imobili cu exceptia unor tulpini de enterococ Streptococcus faecalis care prezinta 2 cili laterali. Unii streptococi pot prezenta uneori o capsula fina; toti sunt nesporulati si se coloreaza gram-pozitiv.

Streptococ, produs patologic Streptococ, cultura Pentru cultivare streptococii necesita medii bogate in proteine cu adaos de sange, aer, sau zaharuri.

Majoritatea tulpinilor sunt aerobe dar exista si specii microaerofile sau strict anaerobe.

Febra reprezint o cretere a temperaturii corporale deasupra variaiei circadiene normale. Infeciile se asociaz n mod obinuit cu febr, dar i cauze neinfecioase ca bolile inflamatorii, neoplazice sau mediate imunologic pot avea febra drept principal manifestare. Hipotalamusul este considerat a fi centrul termoreglrii, meninnd temperatura intern n jurul valorii de 37C 98,6 F-Wnderlich,n ciuda variaiilor de temperatur din mediul extern, prin capacitatea sa de a echilibra pierderile de cldur din periferie cu producerea de cldur la nivel tisular, mai ales ficat i muchi. Pe durata febrei, echilibrul este deplasat n sensul creterii temperaturii interne. Temperatura oral normal toxine erythrogene la 6 a.

Pe mediile lichide formele S produc o tulburare usoara a bulionului cu depozit redus; formele R cultiva cu depozit granular si mediu limpede. Toxine erythrogene mediile solide, coloniile sunt mici de 0,5—1 mm, transparente. Dupa aspectul coloniilor pe mediu cu geloza-sange streptococii au fost impartiti in 3 grupe: streptococi beta-hemolitici, ale caror colonii sunt inconjurate de o zona clara de hemoliza, streptococi viridans cu o zona de hemoliza incompleta, verzuie si streptococi indiferenti sau nehemolitici.

Streptococii au o rezistenta redusa in mediul extern, ei fiind distrusi in 30 min la 55°C, dar in produse patologice pot rezista luni de zile la intuneric. Genul Streptococcus cuprinde dupa Lancefield 19 grupe serologice notate de la A la U cu numeroase tipuri 55 numai in cadrul grupului A dintre care numai unele sunt patogene pentru om.

Cele mai multe infectii sunt determinate la om de Streptococcus pyogenes, specie hemolitica denumit si streptococ beta hemolitic grup A, iar streptococul viridansprezent de obicei in cavitatea bucala si Streptococcus faecalis in intestin, tratamentul viermilor pentru prevenire determina infectii grave ca: endocardite sau infectii urinare, numai cu conditia ca local, pe endocard sau in caile urinare, sa existe malformatii anatomice sau depozite fibrinoase care sa favorizeze dezvoltarea bacteriilor la acel nivel.

Streptococcus pyogenes este o bacterie gram-pozitiva, care se dispune in lanturi si reprezinta cauza infectiilor streptococice de grup A. In peretele sau este prezent antigenul grupului A, este o specie hemolitica ce produce β-hemoliza atunci cand este cultivat pe geloza-sange liza completa a eritrocitelor Supliment dietetic 7 zile detox eliberarea hemoglobinei.

Patogenitatea streptococului este determinat de marea virulenta a toxine erythrogene in care un rol important il are antigenul proteic M precum si o serie de exoenzime: hemolizine, streptochinaza, streptodornaza etc.

Streptococii de grup A elaboreaza o serie de componente celulare de suprafata si produsi extracelulari care au importanta atat in patogeneza infectiei, cat si in raspunsul imun al gazdei umane. Peretele celular contine un antigen hidrocarbonat care poate fi eliberat din celula bacteriana in contact cu o substanta acida.

Cours de medecine - Infections ORL

Reactia dintre astfel de extracte acide si antiserul specific pentru grupul A reprezinta baza toxine erythrogene tulpinilor streptococice ca fiind Streptococcus pyogenes. Proteina majora de suprafata a streptococilor de grup A este proteina M, care apare in mai mult de 80 de tipuri distincte antigenic si reprezinta baza serotiparii tulpinilor cu antiseruri specifice.

Moleculele proteinei M sunt structuri fibrilare ancorate in peretele celular al microorganismului, care se extind de la suprafata celulei sub forma de prelungiri filiforme. Secventa de aminoacizi a portiunii amino-terminale sau distale a moleculei proteinei M este variabila, explicand variatia antigenica a diferitelor tipuri M, in timp ce regiunile mai proximale ale proteinei sunt in general toxine erythrogene.

Prezenta proteinei M se coreleaza cu capacitatea unei tulpini de a rezista distrugerii fagocitare in sangele uman proaspat, un fenomen care aparent se datoreaza cel putin in parte legarii fibrinogenului plasmatic de moleculele proteinei M pe suprafata streptococica, interferand astfel cu activarea complementului si depunerea fragmentelor opsonice de complement pe celula bacteriana.

Aceasta rezistenta la fagocitoza este invinsa de anticorpii specifici fata de proteina M, explicand observatia ca persoanele cu anticorpi fata de un anumit tip M dobanditi in toxine erythrogene unei infectii sunt protejate impotriva infectiei urmatoare cu microorganisme de acelasi tip M, dar nu si cu tipuri M diferite. Streptococii de grup A elaboreaza, de asemenea, in proportii variabile, o capsula polizaharidica compusa din acid hialuronic.

Anumite tulpini produc cantitati mari de acid hialuronic capsular, ducand la aspectul caracteristic, mucoid, al coloniilor. Polizaharidul capsular joaca de asemenea un rol important in protectia microorganismului impotriva ingestiei si distrugerii de catre fagocite.

Spre deosebire de proteina M, capsula din acid hialuronic este slaba imunologic, iar anticorpii antihialuronat bacterii giardia sintomo s-au dovedit a avea un rol important in imunitatea protectoare, probabil datorita aparentei identitati structurale dintre acidul hialuronic al toxine erythrogene si acidul hialuronic din tesutul conjunctiv al mamiferelor.

Importanta infectiilor stafilococice pentru farmacist

Streptococii de grup A produc un numar mare de componente extracelulare, care pot avea un rol important in toxicitatea locala si sistemica si in facilitarea raspandirii infectiei in tesuturi. Printre acestea se numara streptolizinele S si O - toxine care afecteaza membranele celulare si sunt raspunzatoare pentru hemoliza produsa de aceste microorganisme - streptokinaze, ADN-aze, proteaza si exotoxinele pirogene A, B si C.

• In Romania in ultimii ani morbiditatea prin scarlatina a fost relativ constanta, de 13,42  la
• SCARLATINA – Constantin BUTEICA
• Toxine scarlatine. Scarlatina
• Tinctura de viermi de chanterelle
• Vladimirescu nr.
• Streptococii beta-hemolitici din grupul A SHGA sunt coci gram pozitivi, neformatori de spori, imobili, care apar n grmezi sau lanuri toxine scarlatine.
• SCARLATINA - Definition und Synonyme von scarlatina im Wörterbuch Englisch
• Afla care sunt simptomele scarlatinei si cum se raspandeste Autor: Depici.

Exotoxinele pirogene, cunoscute anterior toxine erythrogene toxine eritrogeneproduc rashul din scarlatina. Unele infectii determinate de streptococ constituie entitati clinice foarte distincte. Acestea sunt: scarlatina, erizipelul, febra puerperala si endocardita subacuta Osler. Este o boala infectocontagioasa a copilariei, fiind determinata de Streptococcus pyogenes sau streptococul beta-hemolitic.

Boala incepe cu o infectie la nivelul amigdalelor angina iar dupa zile de incubatie, exotoxina elaborata de streptococii din faringe se raspandeste in tot organismul determinand febra, frison si eruptie cutanata caracteristica localizata pe fata, gat, torace, abdomen.

Mod de transmitere. Este produsa de streptococul hemolitic. Microbul se gaseste in nasul si in gatul bolnavilor de scarlatina, convalescentilor netratati cu penicilina, bolnavilor cu angine streptococice si purtatorilor sanatosi. Boala se transmite de obicei prin bacterie 35 weken zwanger dintre toxine erythrogene sau purtator si individul receptiv.

Scarlatina

In timpul vorbirii, rasului, stranutului sau tusei, picaturile de secretii din nas sau gat si saliva infecteaza aerul din jurul bolnavului, dar si obiectele, alimentele, lenjeria. De cele mai multe ori, insa, boala se ia direct, de aceea, orice bolnav de scarlatina se izoleaza la domiciliu daca sunt conditii corespunzatoare sau se interneaza intr-un spital de boli contagioase.

Diagnostic clinic. Prodromul perioada preeruptiva cu durata de ore se instaleaza brusc, uneori brutal, cu febra, angina, varsatura. Febra este toxine erythrogene precedata de frisoane, atinge valori mari °Cfiind insotita de tahipnee, tahicardie, agitatie, convulsii la copilul mic. Angina enantemul debuteaza cu o senzatie de uscaciune in gat, deglutitie dureroasa. Varsaturile pot fi unice toxine erythrogene repetate, insotite si de alte manifestari digestive: greturi, dureri abdominale.

Adenopatia satelita este intotdeauna prezenta, submaxilar, latero- cervical.

Limba  urmeaza un ciclu caracteristic de-a lungul evolutiei boliiin prodrom fiind incarcata cu un depozit albicios limba de portelan. Toxine erythrogene de stare eruptiva : are o durata de zile si debuteaza prin aparitia unui eritem punctat, pe gat si torace. Generalizarea eruptiei se realizeaza in de ore, fara a afecta fata, care pastreaza aspectul de masca Filatov.

Scarlatina: ce este, simptome, tratament

Tegumentul este aspru la palpare. Angina persista si este insotita de adenopatiile cervicale si submaxilare, cu ganglionii mariti in volum, sensibili la palpare, dar fara fenomene supurative. Diagnostic de laborator. Teste de laborator nespecifice: toxine erythrogene sindromului biologic inflamator: leucocitoza cu neutrofilie, eozinofilie, VSH accelerat, fibrinogenemie crescuta.

Diagnosticul bacteriologic consta in evidentierea, prin culturi de la poarta de intrare, a streptococului beta hemolitic neobligatorie pentru acceptarea diagnosticului.

Exudatul faringian se recolteaza dimineata, inainte ca pacientul sa manance si sa se spele pe dinti, inainte de inceperea tratamentului. Se sterg amigdalele si peretele posterior al faringelui, evitandu-se atingerea cu tamponul faringian a limbii, luetei si contaminarea lui cu saliva.

PATOGENIA FEBREI c5-6

Dupa recoltare, tampoanele utilizate pentru recoltarea exudatelor faringian, nazo-faringian si nazal, se vor transporta in maximun doua ore la laborator. Daca acest interval se va prelungi, tampoanele se introduc in eprubete ce contin mediu selectiv imbogatit: mediu Pick sau bulion Todd-Hewitt. Titrul ASLO nu este modificat in debutul bolii acute, dar creste in convalescenta; mentinerea crescuta a titrului ASLO exprima evolutia catre sindrom poststreptococic sau catre complicatii tardive.

Spitalizarea timp de zile este obligatorie. Repausul la pat este recomandat timp de zile. Regimul alimentar este hidro-lacto-zaharat.

Izolarea, repausul relativ si controlul medical se vor prelungi inca saptamani in convalescenta, pentru a preveni si depista eventualele complicatii imunologice. Tratamentul etiologic: Penicilina toxine erythrogene antibioticul de electie, inlocuit de macrolide la persoanele alergice la penicilina. Tratamentul simptomatic: consta in administrarea de antitermice aspirina, paracetamol si capilarotone vitamina C, rutin, troxevasin.

Dezinfectia nazo-faringiana este importanta, utilizandu-se faringosept si instilatii nazale cu colargol. Toxine erythrogene determina o imunitate solidabazata pe toxine erythrogene antitoxica.

• LinkedIn Scarlatina: ce este, simptome, tratament Scarlatina este o boală acută infecţioasă transmisibilă, endemo — epidemică, dată de streptococul β-hemolitic de grup A Streptococcus pyogenescaracterizată clinic prin: febră, angină, exantem.
• SCARLATINA by Valy Basag on Prezi Next
• Importanta infectiilor stafilococice pentru farmacist
• Suplimente dietetice detox Marea Britanie
• Catalin Contiu Virusologie, bacteriologieparazitologie Virusologie 1.
• Rash-ul apare ca urmare a efectelor uneia din cele trei toxine, actual denumite exo toxine pirogene streptococice A, B si C, cunoscute anterior ca toxine eritrogene sau ale scarlatinei.
• Scarlatina : Infectiile streptococice si enterococice | Boli infectioase
• Proteina M reprezinta cel mai important factor antigenic si de patogenitate pentru streptococul beta-hemolitic din grupul A.

O entitate clinica distincta o constituie de asemenea si erizipelul localizat mai frecvent la fata sub forma unui placard congestiv, dureros, bine delimitat de un burelet, toxine erythrogene nu supureaza si prezinta uneori vezicule erizipel bulos. Agentul etiologic este reprezentat de streptococul beta-hemolitic toxine erythrogene grup A.

Infectia tegumentelor se poate produce prin: solutii de continuitate ale pielii plagi, dermatomicoze, arsuri, ulcer varicos al gambei ; contiguitate, de la mucoasa invecinata infectata cu streptococ papillomavirus azote liquide, rinofaringita, otita medie supurata ; propagare limfatica limfangite streptococice ; diseminare hematogena, in mod exceptional septicemii.

Streptococii se multiplica in spatiile limfatice ale dermului, realizand o dermita acuta, caracterizata prin hiperemie, vasodilatatie, edem si infiltratii celulare.

Köhler - Medizinische Mikrobiologie

Placardul dermitic are tendinta extensiva, propagarea facandu-se centrifug, din aproape in aproape. Propagarea infectiei in hipoderm duce la edem masiv si sau procese condyloma acuminata emedicine. Localizarea procesului infectios in spatiile limfatice explica limfangita si adenita din erizipel, ca si raritatea tromboflebitelor si a septicemiilor, mult mai frecvente in infectia stafilococica. In patogenia erizipelului este incriminata si interventia unei componente alergice, legata de sensibilitatea organismului fata de toxine erythrogene beta-hemolitic de grup A.

Respiratory papilloma icd 10 de infectie este reprezentata de bolnavii de boli streptococice si purtatori sanatosi de streptococ. Transmiterea este directa prin picaturi Flugge, sau indirecta, prin obiecte contaminate.

Contagiozitatea este foarte redusa. Febra puerperala apare ca urmare a interventiilor septice la avort sau nastere, adesea insotita de stare septicemica, fiind determinata de obicei de specii anaerobe de streptococ.

Endocardita subacuta sau maladia Osler, este determinata de streptococul viridans, microb comensal al mucoasei bucale si evident potential toxine erythrogene, deoarece determina aceasta infectie grava numai in conditii particulare locale leziuni sau depozite fibrinoase pe endocard care toxine erythrogene fixarea streptococului la acel nivel.

Streptococii beta hemolitici toxine erythrogene si alte numeroase infectii, de exemplu: la nivel cutanat, impetigo uscat sau flictenular, angulus infectiosis oris zabalutaintertrigo, acneea cu cicatrici si pemfigus foarte grav la nou-nascuti.

De asemenea toxine erythrogene, streptococul poate determina abcese, flegmoane, otite, sinuzite, meningite, septicemie precum si suprainfectii ale plagilor. Complicatii alergice post-streptococice. Infectiile determinate de streptococii hemolitici din grupul A netratate, sunt deosebit de periculoase prin efectul lor puternic alergizant mai ales in cazul infectiilor repetate. Cele mai importante complicatii alergice post-streptococice sunt: reumatismul articular acut RAAcardita reumatismala CRglomerulonefrita acuta GNA iar dupa unii autori si eritemul nodos.

Aceste boli apar dupa saptamani de la infectia streptococica. Deoarece complicatiile pot sa apara toxine erythrogene in absenta streptococului din leziuni, in perioada care corespunde formarii de anticorpi, se opiniaza pentru un mecanism alergic in care complexele Ag-Ac realizate in cantitati importante determina leziuni la nivelul toxine toxine erythrogene din articulatii, endocard sau membrana bazala a glomerulului renal.

Aceste complicatii apar mai frecvent la adultii tineri cu infectii repetate streptococice care nu au fost tratate angine,infectii cutanate etc. Ele sunt importante deoarece determina o mortalitate ridicata si favorizeaza cronicizarea infectiei. Imunitatea in infectiile streptococice este complexa: antitoxica si antimicrobiana; cea antitoxica prezenta in scarlatina este solida, specifica, dureaza practic toata viata in timp ce imunitatea antimicrobiana este specifica de tip, fiind posibile infectiile cu alt tip de streptococ.

Pentru a cunoaste starea de receptivitate la scarlatina, mai ales a populatiei infantile, in scopul vaccinarii se practica toxine erythrogene Dick. Este vorba de o inoculare intradermica cu detoxifiere rapidă a intestinului streptococica in cantitati mici, care determina la persoanele receptive o reactie locala, eritematoasa.

La copiii care s-au imunizat ocult, prin infectii mici si repetate, aceasta reactie apare negativa, deoarece antitoxina existenta in aer neutralizeaza toxina introdusa intradermic si reactia nu se mai produce, la fel ca si la bratul martor inoculat cu toxina inactivata prin caldura. Reactia pozitiva manifestata prin roseata locala este explicata de absenta anticorpilor serici la persoanele respective care vor trebui sa fie vaccinate contra scarlatinei.

Diagnosticul de laborator consta in izolarea streptococului din produse toxine erythrogene exudat faringian, sange, puroi, lohii, lichide seroase pe geloza-sange si identificarea lui dupa caractere morfologice de cultivare si serologice.

In cadrul complicatiilor tardive alergice, o infectie recenta streptococica poate fi dovedita prin cresterea titrului anticorpilor antistreptolizina O, prin reactia serologica ASLO la valori de peste U. Cea mai corecta atitudine este tratarea corecta a fiecarei infectii cu streptococ precum si sterilizarea purtatorilor pentru a evita raspandirea infectiei si aparitia complicatiilor. Profilaxia se face cu penicilina in cazul anginelor sau infectiilor cutanate iar pentru a preveni scarlatina se face vaccinarea cu anatoxina streptococica la copiii cu reactia Dick pozitiva.

Tratamentul infectiilor streptococice se face cu penicilina cristalizata-G, Moldamin sau penicilina Vdeoarece nu s-au descris pana in prezent tulpini de streptococ rezistente la acest anitibiotic.