HomeCristian Pop locul 3 la KPMC 2015
= Coreea, 22 noiembrie 2015 =

Între Orient și Occident

trofeu

     Numele original al goului este „Weiqi” (ueiţi) în chineză, ţara în care a fost inventat fiind China, în urmă cu mai mult de 2700 de ani, conform descoperirilor arheologice, sau chiar 4200 de ani, conform tradiţiei orale.      A jucat un rol important în elaborarea strategiilor de război. În Coreea este cunoscut ca „Baduk” încă din primele secole: în istoria regatului Goguryo, unul din cele trei regate coreeene, este menţionat pentru prima dată într-o relatare a unei acţiuni de spionaj din secolul V. În Japonia a fost introdus, oficial, în anul 735 de către Kibi no Makibi, după 17 ani petrecuţi în China (cu misiunea de a studia confucianismul, astronomia şi arta războiului), primind numele de „Igo”.
     În Asia, goul a fost şi este considerat artă marţială, fiind nelipsit nici în ziua de azi din educaţia elitelor. Timp de mai multe secole, la curţile marilor imperii din estul îndepărtat, cel mai bun specialist în go a ocupat o funcţie echivalentă celei de ministru, bucurându-se de autoritate şi influenţă. Din acest motiv, familiile şi casele nobiliare au încurajat şi au întreţinut şcoli de go închise, rivale, în care cunoştinţele se transmiteau de la o generaţie la alta.
În perioada modernă, şcolile de go nu mai sunt nici pe departe la fel de închise ca altădată: se practică go în întreaga lume, există numeroase federaţii sau asociaţii naţionale de go. Există şi Federaţia Europeană de Go, înfiinţată în 1957. Experţii în go se numesc acum „jucători profesionişti”, dar îi găsim tot în China, Coreea şi Japonia. Iar statutul lor social este de nivel înalt: se apreciază, chiar de către orientali, că este mai greu să devii jucător profesionist de go decît medic, de pildă.
     În aceste trei ţări asiatice, există, desigur, şi foarte mulţi jucători amatori (cca 100.000 activi, participanţi în 2015 la concursuri oficiale), care se bucură din plin de asistenţa şi îndrumarea directă a jucătorilor profesionişti (cca 1700), deoarece din rândul lor urmează a se recruta viitorii profesonişti. Comparativ, în Europa sunt 3700 de jucători activi, iar în America - 2300. Comparația devine și mai evidentă dacă precizăm că în occident sînt luați în calcul și jucătorii începători, în timp ce în orient doar cei avansați; dacă s-ar lua în calcul și începătorii, cifra ar crește undeva pe la 50-60 de milioane. Aşa se face că, încă de la primul campionat mondial de go până în momentul de faţă, primele 3 locuri au fost ocupate de către jucători din China, Coreea, Japonia, Taiwan sau Honk Kong.
     Există trei excepţii notabile: Ronald Schlemper (Olanda) în 1988 şi 1991, Fernando Aguilar (Argentina) în 2008 şi Cristian Gabriel Pop în 2015, care au reuşit să se claseze pe locul 3 la un turneu mondial de go. Dar trebuie făcute două observaţii: în 1988 şi 1991 încă nu se produsese boomul coreean, după care nivelul tăriei de joc a crescut exponenţial în toate întâlnirile internaţionale, iar în 2008 Fernando Aguilar a avut şansa de a întâlni în confruntare directă doar un singur asiatic, confruntare în care a fost învins, în timp ce Cristian Pop a reuşit o victorie în faţa reprezentantului Japoniei. În concluzie, putem spune că Cristian Pop a reuşit nu doar cea mai bună clasare, dar şi cel mai bun rezultat al unui neasiatic la un turneu mondial de go. Mai mult nu se poate. Deocamdată.

Iulian Dragomir

 

Cristian Gabriel Pop

  • 9 titluri de Campion Național
  • locul 3 la Europene în 2004 și 2007
  • locul 5 la Mondiale în 1997
  • locul 4 la Mondiale în 2007

 

© CSRB