Paraziți bile de copaci. Calaméo - Turnul Nebunilor - Irving Stone

Filtru intern Ferplast BLUWAVE 03 – pentru acvarii de până la 75 litri | ABC-ZOO

ORDIN nr. Panduri nr. Ministrulmediului şigospodăririi apelor,Sulfina BarbuBucureşti, 14 noiembrie Aplicarea unor noi practici agricole, bazate pe cunoştinţe ştiinţifice avansate în domeniul tehnologiilor mai ales a celor ecologic viabile, este o cerinţă majoră a promovării agriculturii durabile.

De aceea, a apărut necesitatea elaborării, dar şi a implementării în practică a unor coduri de bună practică agricolă. Acestea reprezintă un ansamblu de cunoştinţe ştinţifice şi tehnice, puse la dispoziţia producătorilor agricoli şi a fermierilor pentru a fi implementate în practică.

Însuşite de către fiecare fermier şi producător agricol şi apoi paraziți bile de copaci corect, practicile agricole pot contribui, atât la obţinerea unor producţii calitativ superioare şi rentabile, cât şi la conservarea mediului ambient, cu limitarea consecinţelor ecologice nefavorabile la nivel naţional, regional, local, pe termen mai scurt sau mai lung.

Astfel de coduri au fost elaborate şi sunt acum implementate în practică în diferite ţări ale Uniunii Europene. Aciditate: mărime care indica conţinutul în acid al unei soluţii soluţia solului şi care se măsoară prin concentraţia în ioni de hidrogen a acesteia.

Se exprima în unităţii pH logaritmul zecimal negativ al paraziți bile de copaci ionilor de hidrogen dintr-o soluţie apoasa.

Problemele pamantului de ghivece

Adsorbtie: proces fizico-chimic de fixare şi acumulare a unei componente dintr-un amestec de gaze sau paraziți bile de copaci unei substanţe dizolvate dintr-o soluţie pe o suprafaţa solida sau lichidă cu concentraţie mai mare decât în restul gazului sau al soluţiei.

Ameliorare a solului: ansamblu de procedee tehnice, hidroameliorative, pedoameliorative şi agroameliorative, care sunt folosite pentru îmbunătăţirea radicala şi durabila a unui sol neproductiv sau slab productiv prin eliminarea factorilor care limitează fertilitatea acestuia. Amendament: substanţa incorporată în sol pentru corectarea unor însuşiri fizice şi chimice nefavorabile, în vederea îmbunătăţirii mediului de viaţa pentru plantele cultivate. Amonificare: proces biochimic de eliberare a azotului amoniacal din compuşi organici cu azot.

Apa bruta: apa captata din surse de suprafaţa sau subterane, care are calitatea sursei în momentul prelevarii, necesitand proces de tratare conform cerinţelor calitative.

Apa freatica: apa din stratul acvifer freatic. Apa de percolare: apa care se infiltreaza în sol şi este dirijata în profunzimea lui.

• Papiloma palpebral perros
• Viermi in fecale Cum arata un scaun normal?
• Respiratory papilloma icd 10
• Morfologia extern: 1 membre locomotoare 2 cefalothorace prosom 3 abdomen opistosom Regn: ncrengtur: Subncrengtur: Clas: Ordin: Animalia Arthropoda Chelicerata Arachnida Araneae Clerck, Subordine i Infraordine Mesothelae Morfologia i anatomia pianjenilor include Opisthothelae multe caracteristici n comun cu alte arahnide.
• Tusea poate dura câteva zile sau mai mult.
• Giardia u psa lecba
• Cura de ficat cu sare amară - Aquarmony
• ORDIN 14/11/ - Portal Legislativ

Apa a solului: apa aflată în sol, ocupand spaţiul poros, sau parte din acesta. Ape interioare: toate apele aflate în interiorul liniei de baza, de la care se măsoară extinderea paraziți bile de copaci teritoriale. Ape de paraziți bile de copaci ape interioare şi respectiv marine, stătătoare şi curgătoare ale căror suprafeţe sunt în contact cu atmosfera. Ape subterane: ape aflate sub suprafaţa terenului în zona de saturatie şi în contact direct cu solul sau cu subsolul.

Bazin hidrografic: unitate fizico-geografică ce înglobează reţeaua hidrografica până la cumpana apelor. Biodegradare: descompunere a unei substanţe organice complexe în molecule mai simple sau ioni sub acţiunea microorganismelor.

Stare a solului: ansamblu al tuturor proprietăţilor fizice, chimice şi biologice, care definesc fertilitatea, productivitatea şi funcţiunile solului la un moment dat. Coeficient de repartiţie: raport dintre concentratiile unei substanţe în doua compartimente de mediu. Coeficient de repartiţie sol-apa: raport dintre concentratiile unei substanţe în faza solida şi în faza lichidă a solului.

Concentraţie critica: estimare paraziți bile de copaci şi cantitativă a conţinutului unuia sau a mai multor poluanti, sub care nu se produc, la nivelul actual de cunoaştere, efecte nocive semnificative asupra unor elemente specific sensibile ale solului. Condiţionare: conţinut şi ambalaj hidrosolubil protector, folosit pentru a distribui pesticidele la utilizatorul final, de către circuitele de distribuţie.

Compost: ingrasamant organic rezultat în urma compostarii diferitelor materiale vegetale şi reziduuri organice de diferite proveniente după o prealabilă amestecare şi umezire, şi posibil adaos de îngrăşăminte minerale. Compostare: tehnica de obţinere a compostului din amestecuri de diferite materiale organice şi minerale.

Decontaminare: operaţie complexa prin care se distrug microorganismele patogene de pe o suprafaţa, dintr-un spaţiu sau dintr-un produs. Degradare deteriorare a solului: expresie generală care defineste oricare proces ce conduce la scăderea fertilitatii solului. Degradarea solului este determinata de exploatarea nerationala a terenului, adesea conducand la scoaterea sa din circuitul agricol.

Denitrificare: proces de reducere biochimica a nitratilor sau nitritilor sub forma de azot gazos, fie ca oxizi de azot, fie ca azot molecular.

EUR-Lex Access to European Union law

Efluenti de silozuri: lichide care se scurg, din furajele conservate prin procese de insilozare, în instalaţii speciale numite silozuri. Eutrofizare: proces de imbogatire excesiva paraziți bile de copaci elemente nutritive solubile, îndeosebi în nitrati şi fosfor, a apelor subterane şi a apelor stătătoare, adesea, ca urmare a folosirii intensive a ingrasamintelor.

Eroziune: proces prin care particulele de sol sau roca neconsolidata sunt desprinse şi indepartate din loc prin acţiunea apei de scurgere sau prin acţiunea vantului. Fertilitate a solului: însuşire complexa sau atribut al solului prin care sunt puse la dispoziţia plantelor substantele nutritive, apa şi aerul de care au nevoie pentru creşterea şi dezvoltarea lor în ansamblul satisfacerii şi a celorlalţi factori de vegetaţie; fiind pusă în valoare de muncă omului în vederea obţinerii recoltelor ridicate.

Fertilizant: a se vedea ingrasamant. Fertilizare: acţiunea de aplicare a ingrasamintelor în scopul sporirii fertilitatii solului sau a unui substrat de cultura şi a creşterii producţiei vegetale. Fond naţional de date privind gospodărirea apelor: totalitatea bazelor de date meteorologice, hidrologice şi hidrogeologice, de gospodărire cantitativă şi calitativă a apelor, organizate astfel încât să asigure un dialog eficient cu folosintele de apa.

• Hpv et condylomes
• Iul Ficatul este un organ extrem de important în organism, cu un rol esențial în digestie și în asigurarea nutrienților către celulele corpului, dar și în detoxifiere, curățarea sângelui de toxine, metale grele, viruși, paraziți etc.
• Ce viermi se găsesc în corpul uman
• Răpitoarele Colivia şi jucăriile Colivia este spaţiul de dormit şi de mâncare!!!!!!!!
• Morfologie externă mascul Urechelniță femelå într-o postură agresivă specia Forficula auricularia Majoritatea urechelnițelor au o formă turtită și corp alungit pentru a încăpea în crăpături sau sub coaja copacilor, ajungând la 7—50 mm[6] deși pot crește și mai mult, precum urechelnița de Saint Helena care poate a ajunge la 80 mm lungime.
• Numele viermilor dintr o singură persoană
• Rozătoare :: Adăpătoare și hrănitoare pentru rozătoare :: Hrănitoare pentru rozătoare
• Paraziţii intestinali pot cauza tuse seacă, iritativă!

Gospodărire management a apelor: activităţi care, printr-un ansamblu de mijloace tehnice şi măsuri legislative, economice şi administrative, conduc, atât la cunoaşterea, utilizarea, valorificarea raţională, îmbunătăţirea şi păstrarea calităţii resurselor de apa pentru satisfacerea tuturor nevoilor sociale şi economice, cat şi la protecţia împotriva epuizarii, poluarii acestor resurse, şi la prevenirea şi combaterea acţiunilor distructive.

Humificare: descompunere a organismelor sau a unei părţi de organisme urmată de sinteza substanţelor humice. Imobilizare: trecere sau conversie a substanţelor sau a diferitelor particule din sol spre o formă temporar imobilă. Influenţa antropica: modificări ale proprietăţilor şi proceselor din sol produse de activităţi umane, cu deosebire tehnologii de cultivare, exploataţii miniere. Încărcare critica: estimare a aportului unuia sau mai multor poluanti sub care nu se produc, la nivelul actual de cunoaştere, efecte nocive semnificative asupra unor elemente specific sensibile ale mediului ale solului.

Ingrasamant organic: ingrasamant obţinut din diferite materiale naturale de origine organică printr-o pregătire simpla sau prin compostare. Ingrasamant organo-mineral: ingrasamant rezultat prin amestecare mecanică sau prelucrare chimica a unor îngrăşăminte minerale cu îngrăşăminte organice.

Mucus in scaun, scaun verde si alte modificari in fecale

Ingrasamant azotos: îngrăşăminte cu azot, care se găsesc sub forma nitrica, amoniacala, amidica sau în combinaţie nitrica-amoniacala, nitrica-amonicala-amidica. Ingrasamant care conţine azot ca element fertilizant exclusiv sau în principal. Ingrasamant fosfatic: îngrăşăminte în care fosforul se găseşte sub forma de fosfat primar, secundar sau tertiar de calciu. Ingrasamant complex: care conţine azot şi fosfor sau azot, fosfor şi potasiu. Lac: masa de apa stătătoare care ocupa o concavitate a scoartei pământului.

Levigare: fenomen de îndepărtare cu apa de percolare din profilul de sol sau din partea superioară a acestuia a unora dintre componentele lui solubile sau fin dispersate. Mobilizare: trecere sau paraziți bile de copaci a diferitelor substanţe din sol sub forma mobila. Nitrificare: proces de oxidare biologica a amoniului până la nitrati de către bacteriile nitrificatoare din sol. Plan de Gospodărire a Apelor pe Bazin Hidrografic: instrument de planificare şi aplicare a măsurilor de asigurare a protecţiei şi utilizării durabile a apei în cadrul unui bazin hidrografic.

Productivitate a solului: însuşire complexa, sau atribut al unui teren paraziți bile de copaci sistemului sol-planta-atmosfera de a produce recolte. Paraziți bile de copaci potenţiala a solului: capacitate a unui sol de a produce recolte în condiţii optime, prin folosire de: îngrăşăminte, pesticide, irigare, lucrări.

Produse petroliere: combustibili şi lubrifianţi obţinuţi din ţiţei. Paraziți bile de copaci masa de apa care curge în cea mai mare parte la suprafaţa în lungul unei albii. Resurse de apa: ape de suprafaţa alcătuite din cursuri de apa cu deltele lor, lacuri, balti, ape maritime interioare şi marea teritorială, şi apele subterane în totalitatea lor.

Salinitate: ansamblu de probleme ridicate de prezenta unui conţinut de saruri solubile sau sodiu schimbabil mai mare decât în solurile obişnuite. Salinizare: acumulare de paraziți bile de copaci hidrosolubile în sol. Schema cadru de paraziți bile de copaci şi gospodărire a apelor: documentaţie complexa, cuprinzând: reţeaua hidrografica, lucrările de gospodărire a apelor şi prelevarile evacuarile aferente folosintelor, analizate în diferite scenarii şi etape privind dezvoltarea economico-socială a spaţiului hidrografic respectiv, precum şi modul de protecţie, imbunatatire şi păstrare a calităţii apelor.

Serviciu de asigurare a apei brute la sursa: totalitatea activităţilor de gospodărire a apelor, care sunt desfăşurate pentru crearea de noi surse de apa şi de regularizare a debitelor de apa ale surselor existente, în vederea satisfacerii cerinţelor, şi corelate cu prevederile actelor de reglementare emise pentru folosirea resurselor de apa.

Serviciu de asigurare a nisipurilor şi a pietrisurilor: totalitatea activităţilor de gospodărire a apelor desfăşurate pentru asigurarea unei scurgeri normale a apelor de suprafaţa, pentru regularizarea debitelor solide şi crearea depozitelor de nisipuri şi pietrisuri în condiţiile menţinerii stabilitatii albiilor şi malurilor cursurilor de apa.

Serviciu de cadere medie asigurata prin baraje: totalitatea activităţilor de gospodărire a apelor desfăşurate pentru regularizarea debitelor cursului de apa într-o anumită secţiune în vederea asigurării folosinţei energetice.

Serviciu specific de gospodărire a apelor pentru ameliorarea şi monitorizarea cantitativă şi calitativă a poluantilor din apele uzate evacuate şi de protecţie a calităţii acestora: totalitatea activităţilor desfăşurate pentru cunoaşterea stării şi evoluţiei cantitative şi calitative a apelor.

Sistem de agricultura: tehnologie deosebit de complexa de producere a producţiei agricole caracterizată prin specificul intensiv sau extensiv al agriculturii, prin modul de folosinţă a terenurilor, imbinarea ramurilor de producţie prin metodele aplicate, pentru menţinerea şi sporirea fertilitatii solului, prin modul de folosire a forţei de muncă, prin relaţiile de producţie.

Sistem Naţional de Gospodărire a Apelor: ansamblul tuturor activităţilor şi lucrărilor care asigura administrarea domeniului public de interes naţional al apelor şi gestiunea durabila, cantitativă şi calitativă a resurselor de apa. Sol: partea superioară a scoartei terestre compusa din particule minerale, materie organică, apa, aer şi organisme.

Stare buna a apelor: calitate pe care o ating corpurile de apa de suprafaţa atunci când parametrii ecologici şi chimici de caracterizare, au valori numerice corespunzătoare regimului natural de scurgere cu impact antropic nesemnificativ.

Cura de ficat cu sare amară

Structura a solului: caracteristica deosebit de complexa a solului care reflecta capacitatea de unire a particulelor elementare minerale şi organice în microagregate, şi acestea la rândul lor reunite în macroagregate elemente structurale, formaţiuni structuraleavând grade diferite de formare şi dezvoltare, forme şi dimensiuni diferite.

Substanţe periculoase pentru sol: substanţe, care datorită proprietăţilor, cantităţii sau concentratiei lor, au un efect nefavorabil asupra funcţiilor şi utilizării solului. Tulbureala: ingrasamant organic natural care provine de la animale şi consta dintr-un amestec de reziduuri: dejectii lichide şi solide cu apa de ploaie sau de canal, iar în unele cazuri şi cu o cantitate mica de paie tocate, praf de turba, rumegus şi nutreţul care rămâne de la hrana animalelor.

Termeni şi definiţiiBiodiversitate: multitudine a plantelor şi organismelor vii ce trăiesc la suprafaţa, în sol şi în apa.

Urechelniță (insectă) - Wikipedia

Este inclusă, atât diversitatea în cadrul speciei, cat şi între specii. Biocenoza: ansamblu de populaţii specii care trăiesc pe un anumit teritoriu sau habitat fizic bine delimitat şi care depind de anumite condiţii ale mediului abiotic. Ecosistem: unitate fundamentală funcţională a biosferei, cu un tip determinat al interactiunilor componentelor anorganice şi organice paraziți bile de copaci configuratie energetica proprie, care asigura desfăşurarea ciclurilor biogeochimice şi transformările de energie în fragmentul dat al scoartei terestre.

Se constituie în ecosisteme lacurile, pădurile, pajistile, culturile etc. Structura unui ecosistem natural este constituită din patru componente. Prima este componenta abiotica reprezentată de resursele energetice şi trofice ale mediului, a doua este componenta producătoare de materie organică, biomasa vegetala, a treia este componenta consumatoare de materie organică, reprezentată de organismele ierbivore şi carnivore şi a patra este componenta descompunătorilor, reprezentată prin microorganismele care descompun şi mineralizeaza resturile organice.

Habitat sau biotop : paraziți bile de copaci de viaţa care adaposteste biocenoza, având condiţii în general unitare. Între speciile de plante, de animale şi diferitele ecosisteme exista relaţii de reciprocitate, de interdependenta, pierderea unei specii provoacă schimbări ireversibile în tot ecosistemul.

Diversitatea biologica creşte stabilitatea şi producţia totală a oricărui ecosistem şi de aceea, este o preconditie importanţa şi necesară în dezvoltarea agriculturii durabile. Ecosistemul natural trebuie protejat pentru conservarea biodiversitatii.

Intensificarea activităţii economice constituie o ameninţare continua pentru ecosistemele naturale, care poate provoca numeroase efecte negative. Dintre cele mai importante efecte negative pe care la poate determina activitatea antropica evidentiem următoarele În politica agrară, asa cum prevăd de altfel şi directivele UE, este foarte important şi necesar ca utilizarea terenurilor şi paraziți bile de copaci în fiecare exploatatie agricolă, să se desfăşoare într-o maniera compatibila cu protejarea şi conservarea ecosistemelor naturale şi implicit a biodiversitatii.

De aceea, în elaborarea strategiilor pentru promovarea agriculturii durabile, trebuie să se înceapă de la nivelul producătorului agricol şi al ce sunt condiloame genitale rurale individuale. Asigurarea paraziți bile de copaci şi protecţia ecosistemelor5.

Pentru asigurarea biodiversitatii şi protecţiei ecosistemelor trebuie respectate de fiecare fermier şi producător agricol o multitudine de condiţii. Aceasta înseamnă ca, în condiţii naturale de climat, este necesar ca solul să fie acoperit permanent cu vegetaţie diferita care-i asigura regenerarea şi refacerea şi îl protejeaza de acţiunea distructiva a unor factori naturali agresivi, cum este eroziunea hidrica, mai ales pe terenurile situate în panta. Acest principiu nu este respectat în unele sisteme agricole, solul fiind periodic lipsit de vegetaţie şi supus astfel acţiunii agresive a factorilor naturali care determina degradarea solului, mai ales, în orizontul de suprafaţa.

Traducere "în trunchi" în engleză

Asa se explica intensificarea degradării solului prin destructurare reducerea chiar pierderea stabilitatii hidrice a macro şi microagregatelor structurale şi apariţia proceselor de crustificare, compactare de suprafaţa, eroziune eoliana cu efecte grave asupra germinatiei şi rasaririi culturilor agricole şi a dezvoltării lor, mai ales, în primele stagii de vegetaţie.

Aceste efecte negative pot fi reduse prin introducerea ingrasamintelor verzi, a mulciului vegetal, a culturilor ascunse, a unei rotatii adecvate a culturilor corelata cu specificul local.

Marginile de drum, canalele de drenaj şi de irigaţii, haturile, zonele umede, pajistile şi fanetele, păşunile, curţile din jurul caselor, malurile şi indiguirile apelor curgătoare şi ale lacurilor, valcelele şi crangurile, pot contribui la îmbunătăţirea şi păstrarea habitatului natural al diverselor forme de viaţa.

Protecţia speciilor sălbatice, precum şi a celor domestice sau a plantelor cultivate reprezintă condiţia fundamentală pentru asigurarea biodiversitatii. Măsurile de protecţie a speciilor şi a mediului sunt valabile şi se aplică începând cu gospodăriile individuale până la marile exploataţii agricole. Schimbările permanente, uneori dramatice, au avut impact puternic asupra ecosistemelor naturale şi mediului înconjurător.

Pădurile au fost exploatate neraţional, fără a mai fi regenerate corespunzător; pajistile, fanetele şi păşunile naturale nu au fost supuse programelor de protecţie şi conservare. De asemenea, trebuie conservate corespunzător ecosistemele naturale în care sunt păstrate vestigii istorice şi culturale, mărturii vii ale istoriei milenare a poporului român.

Principii şi recomandări ale codului de bune practici agricole În agricultura, este necesar să fie cunoscute şi respectate acele mijloace şi practici care asigura conservarea biodiversitatii indiferent de aria desfăşurării activităţilor.

Aceste mijloace şi practici sunt, în mare parte, accesibile tuturor fermierilor şi agricultorilor. Curtea şi livada gospodăriei individuale6.

Gospodăria individuală, curtea şi livada constituie un sistem unitar care la rândul sau face parte dintr-un sistem natural mai extins şi mai complex. Se recomanda acoperirea cu pietriş sau pietruirea aleilor şi potecilor pentru a oferi un cadru ambiental placut şi în acelaşi timp uscat şi propice din punct de vedere ecologic.

Terenurile agricole cultivate constituie un mediu specific unde speciile de plante dominante sunt înlocuite cu regularitate. Numărul speciilor cultivate este limitat. Pajişti, fanete şi păşuni8.

Combatere daunatori

Pajistile, păşunile şi fanetele sunt considerate ecosisteme naturale şi se constituie ca elemente dominante ale mediului rural cu o mai mare diversitate biologica decât zonele cultivate, mai ales dacă sunt în regim natural. În România, aceste ecosisteme au o mare pondere, având în vedere ca numai în zona montană exista 3,2 milioane ha terenuri agricole, din care aproximativ 2,5 milioane ha sunt pajişti naturale. Este necesar să se cunoască faptul ca în special în zona montană şi de deal aceste ecosisteme sunt deosebit de sensibile şi fragile.

Solurile prezintă aciditate naturala, care influenţează considerabil compozitia florei naturale furajere. O buna practica agricolă, cu ratiuni economice şi de mediu, o reprezintă dezvoltarea pasunatului cu animalele la munte, în timpul verii, la paraziți bile de copaci şi vacarii, şi de asigurare a iernatului în cadrul fermelor proprii, având ca hrana de baza fanurile naturale, multiflorale. Ovinele ca şi caprinele, asigura împrăştierea uniforma a dejectiilor eliminand transportul la distanta.

Sfatul farmacistului PCFarm. Va recomand sa cautati medicamente pe baza de mepacrina denumire comuna internationala Mepacriunumsau Cesol, pe baza de praziquantel denumire comuna internationala. Din pacate nu sunt disponibile in Romania.

Forma de capsula a balegarului provenit de la aceste specii asigura fermentarea anaeroba, putrezirea şi trecerea în termen scurt spre mediu alcalin, atenuandu-se, în acest mod aciditatea naturala a solului, simultan cu aportul, în doze echilibrate, de substanţe organice.

În acest mod se intervine şi în procesul de concurenta interspecifica dintre plante prin realizarea condiţiilor de creştere naturala a plantelor valoroase, furajere, multiflorale. Conservarea biodiversitatii pădurilor reprezintă condiţie esenţială pentru protejarea florei şi faunei sălbatice, a unui mediu ambiental placut şi sanatos.

Protecţia ecosistemelor forestiere este practic obligatorie şi impune luarea şi respectarea cu stricteţe a numeroase măsuri. Codul bunelor practici silvice se adresează în special proprietarilor particulari de padure care trebuie să contribuie la protecţia şi conservarea fondului forestier. Zone rutiere, santuri şi canale Fermierii şi producătorii agricoli trebuie să protejeze fauna din preajma zonelor rutiere, a santurilor şi canalelor.

Ecosisteme acvatice Ecosistemele acvatice sunt formate din ape curgătoare şi stătătoare: balti, iazuri, lacuri, canale, santuri de scurgere, râuri etc. Trebuie sa păstreze, pe cat posibil, cursul natural al râurilor şi al altor ape curgătoare, asa cum a evoluat de-a lungul timpului, în echilibru cu mediul.

Este necesar paraziți bile de copaci efectueze refacerea canalelor naturale distruse şi sa refacă biodiversitatea acestor ecosisteme. Protejarea şi ameliorarea peisajului Măsurile preventive se aplică pe terenurile cu folosinţă agricolă din microzone cu risc ridicat la eroziune paraie, versanţi cu panta mai mare de 35°, soluri superficiale, scheletice etc.

Vegetatia lemnoasă va fi instalata sub forma de:- cordoane de arbuşti sau arbori,- cordoane complexe de arbori şi paraziți bile de copaci perdele forestiere,- siruri de arbori. Metodele curative se aplică pe terenurile degradate prin eroziune, alunecări clotrimazol și condiloame teren, inmlastinare, reactivarea unor grohotisuri despadurite accidental doboraturi de vant, incendii, defrisari etc.

O atenţie deosebită se va acorda terenurilor despadurite din zona jnepenisurilor unde pot apare fenomene grave ale deteriorării condiţiilor stationale. În zona de podis şi deal utilizarea vegetatiei forestiere se va face, ca şi în zona montană, prin metode preventive în scopul prevenirii şi evitării degradării şi curative, pentru reconstructia ecologica a suprafeţelor deteriorate.