Dysbiosis and allergies, Joalis - detoxication medicine

The altered skin microbiota — key role in atopic dermatitis? It is known that atopic dermatitis is caused by an dysbiosis and allergies skin barrier physical, chemical and immunological.

In addition, new studies have shown that an important role in the pathophysiology of atopic dermatitis is the altered skin microbiota. This dysbiosis and allergies highlights the recent observations regarding the changes of the skin microbiome in atopic dermatitis and possible therapeutic options for this disease. Este cunoscut faptul că dermatita atopică este cauzată de o barieră cutanată anormală fizică, chimică şi imunologică.

Mai mult, noi studii au demonstrat că un rol important în fiziopatologia când apar negi atopice îl are disbioza cutanată. Acest articol sintetizează ultimele informaţii în legătură cu modificările microbiomului tegumentar apărute în dermatita atopică şi posibile opţiuni terapeutice în această patologie. Cuvinte cheie dermatită atopică disbioză barieră cutanată Introducere Dermatita atopică reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, având un impact semnificativ psihosocial şi financiar.

Această afecţiune cutanată inflamatorie cronică debutează cel mai frecvent în copilărie şi se manifestă prin xeroză cutanată şi leziuni eritematoase, veziculoase, intens pruriginoase, dispuse în regiunile de elecţie, adeseori flexurale 1.

La nivel mondial, studiile arată că aproximativ două milioane de copii dysbiosis and allergies de dermatită atopică, incidenţa fiind crescută în ţările dezvoltate.

Este importantă asocierea sa cu alte afecţiuni alergice, de exemplu astmul bronşic sau rinita alergică 1. Etiologia dermatitei atopice este plurifactorială: susceptibilitate genetică, ce conduce la o barieră cutanată defectuoasă, anomalii ale sistemului imunitar înnăscut şi dobândit, cu dezvoltarea unui răspuns exacerbat la stimulii antigenici 2.

Dysbiosis and depression., Dysbiosis and allergies

Studiile genomice au relevat existenţa unor mutaţii genetice specifice implicate în patogeneza dermatitei atopice. Mutaţia genei localizate dysbiosis and allergies cromozomul 1q21, care induce pierderea funcţiei filagrinei, o proteină ce intră în componenţa barierei epidermice, a fost descrisă ca fiind un factor predispozant major în dezvoltarea dermatitei atopice 2.

De asemenea, există mutaţii ale genelor implicate în integritatea joncţiunilor intercelulare epidermice şi ale genei SPINK5 inhibitorul serin-proteazei Kazal tip 5exprimată în epidermul superficial şi care codifică un inhibitor de serin-proteaze, molecule implicate în descuamare şi inflamaţie 1.

Pierderea funcţiei filagrinei, scăderea cantităţii de ceramide, nivelul crescut de enzime proteolitice endogene şi pierderea transepidermică a apei conduc la alterarea funcţiei de barieră cutanată 2. În plus, în etiopatogenia dermatitei atopice participă şi factorul imunologic.

Se pare că browser-ul dvs. a dezactivat JavaScript.

Dermatita atopică în faza acută se asociază cu producţia crescută a citokinelor limfocitelor T helper 2, IL-4 şi IL, care stimulează producţia de IgE şi cresc expresia moleculelor de adeziune a celulelor endoteliale 2. Mai mult, cele două tipuri de celule dendritice prezentatoare de antigen, celulele Langerhans şi celulele dendritice epidermice inflamatorii, exprimă pe suprafaţă titruri ridicate de receptori FcεR1, cu înaltă afinitate pentru IgE 2.

Astfel, atunci când alergenele se leagă de complexul FcεR1-IgE exprimat pe suprafaţa celulelor prezentatoare de antigen, acestea sunt activate, cu exacerbarea răspunsului imunitar coordonat prin limfocitele T 2.

Nu în cele din urmă, factorii externi, precum dieta, expunerea la agenţi chimici şi infecţioşi ipoteza igienei şi utilizarea antibioticelor, au un rol substanţial în agravarea patologiei. Ipoteza igienei excesive susţine importanţa expunerii la microorganisme cât mai variate în prima copilărie, fapt ce ar conduce la educarea şi reglarea sistemului imunitar 3.

De aceea, cercetări recente s-au concentrat asupra studiului microbiomului cutanat, al rolului său în menţinerea sănătăţii pielii, dar şi în dezvoltarea diferitelor dysbiosis dysbiosis and allergies allergies dermatologice. Scopul acestui articol este de a prezenta rolul microbiomului cutanat în dezvoltarea şi evoluţia dermatitei atopice, precum şi modalităţile disponibile în prezent de a preveni sau trata această boală prin reglarea disbiozei cutanate.

Microbiomul cutanat normal Microbiomul cutanat, unic pentru fiecare persoană în parte, reprezintă totalitatea microorganismelor existente la nivel tegumentar, identificate prin teste genomice.

Studiul microbiomului uman a devenit accesibil recent, prin folosirea unor noi tehnici moleculare de clasificare taxonomică, dysbiosis and allergies se bazează pe analiza ARN 16s ribozomal 3. Colonizarea pielii începe imediat după naştere şi, ulterior, influenţează dezvoltarea sistemului imunitar. Analiza genei ARN 16s ribozomale a evidenţiat existenţa unui microbiom papilloma squamoso palpebra variat, reprezentat în special de bacterii aparţinând următoarelor familii: Actinobacteria, Firmicutes, Proteobacteria şi Bacteroidetes 4.

Specia Gram-negativă predominantă a fost Roseomonas mucosa 3. Un studiu efectuat în SUA în anul a arătat că bacteriile Gram-negative comensale de la indivizii sănătoşi au rolul de a inhiba creşterea Staphylococcus aureus S.

Au fost descrise şi specii mai noi, cum ar fi Dietza maris 3. Diversitatea fungilor la nivel cutanat este, de asemenea, mare. Prin metode moleculare asemănătoare, s-au identificat peste de unităţi taxonomice fungice, predominând genurile Malassezia cu speciile M.

Malassezia necesită lipide pentru a se dezvolta, de aceea regiunile colonizate sunt cele bogate în sebum, precum scalpul, faţa şi gâtul 3. Un studiu realizat în Japonia pe de dysbiosis and allergies sănătoşi a arătat că numărul speciilor Malassezia creşte odată cu vârsta până la ani la bărbaţi şi ani la femei şi scade treptat la ambele sexe până la senescenţă 6.

Genul Candida a fost, de asemenea, prezent, dar la un nivel scăzut dysbiosis and allergies. Microbiomul cutanat variază de la un individ la altul şi, chiar la acelaşi individ, atât temporal, cât şi în funcţie de regiunea anatomică studiată. De exemplu, la nivelul mâinilor există o mai mare diversitate de bacterii comparativ cu fungii, spre deosebire de picioare, unde se elimina parazitii din organism raportul acestora.

Totodată, în funcţie de localizare, se pot observa: stafilococi şi Propionibacteria la nivelul regiunilor seboreice glabelă, conduct auditiv extern, presternal, torace dorsalCorynebacteria în regiunile sudoripare axilar, inghinalβ-Proteobacteria şi Flavobacteriales antebraţe, regiunea fesieră 3. Microbiomul cutanat este influenţat şi de modalitatea de naştere a individului: copiii născuţi pe cale vaginală sunt colonizaţi mai frecvent de lactobacili, pe când cei născuţi prin operaţie cezariană prezintă stafilococi 3,4.

Mai mult, un studiu realizat în Japonia a arătat că microbiomul cutanat al unui nou-născut este foarte mult influenţat de microbiomul mamei, din cauza contactului fizic prelungit dintre cei doi 6.

Epidermul are rolul de a menţine integritatea barierei cutanate din punct de vedere fizic şi imunologic prin apărarea continuă împotriva organismelor potenţial patogene. Acest lucru este posibil prin producerea de către keratinocite a proteinelor antimicrobiene, cele mai importante fiind β-defensina 2 şi catelicidina, ce au acţiune bacteriostatică şi bactericidă.

Human Microbiome and Dysbiosis in Clinical Disease: Discounted Black and White Printing, Paperback

Chiar dacă aceste proteine sunt exprimate constitutiv, producţia lor poate fi controlată de anumite bacterii ce aparţin microbiomului cutanat, cum ar fi S.

Bacteriile comensale cutanate influenţează sistemul imunitar prin stimularea limfocitelor T helper 1 şi inhibarea limfocitelor T helper 2, responsabile de patologia alergică 8. Mai mult, s-a demonstrat faptul că S. Microbiomul cutanat în dermatita atopică Studiile recente au evidenţiat importanţa interacţiunii dintre microbiomul cutanat şi celulele imunitare în etiopatogeneza dermatitei atopice.

La nivelul leziunilor, abundenţa S. Tulpinile de S. De asemenea, superantigenele produse de S. Colonizarea dysbiosis and allergies către S. Într-un studiu realizat pe şoareci în Japonia, în anuls-a evidenţiat faptul că inflamaţia de tip eczematos se corelează cu un nivel crescut de S. Mai mult, un studiu efectuat în Marea Britanie pe 50 de copii dysbiosis and allergies evidenţiat că cei afectaţi de dermatită atopică la 12 luni avuseseră diferenţe semnificative ale microbiomului cutanat reducerea stafilococilor comensali la vârsta de două luni, comparativ cu dysbiosis and allergies de control, sugerând că acest gen ar putea oferi protecţie împotriva dezvoltării ulterioare a dermatitei atopice Supresia inflamaţiei cutanate din dermatita atopică depinde de inhibarea proliferării limfocitelor T helper 2, realizată de IL, sintetizată de limfocitele T reglatoare şi celulele prezentatoare de antigen.

Mai mult, studii recente au arătat că bacteria comensală S. Astfel, bacteriile comensale ar putea avea un rol-cheie în controlul inflamaţiei cutanate din dermatita atopică 8. Cu toate acestea, un studiu efectuat în Hong Dysbiosis and allergies în a relevat o densitate mai mare a S.

Disbioza cutanată – factor-cheie în dermatita atopică?

Metodele de secvenţiere a ARN 16s ribozomal nu au demonstrat doar o creştere a S. Mai mult, reducerea diversităţii florei comensale pare să fie corelată cu perioadele de acutizare, dysbiosis and allergies comensale Streptococcus, Propionibacterium şi Corynebacterium apărând într-un număr mai mare post-tratament.

Astfel, terapia antiinflamatoare şi emolientă este asociată cu o creştere a diversităţii microbiene 11arătând încă o dată importanţa funcţionării corecte a barierei cutanate în menţinerea unui microbiom tegumentar normal. Alte studii au arătat că există şi o creştere a diversităţii fungice, fiind detectate M. Mai mult, s-au descoperit genotipuri M. De asemenea, în serul pacienţilor cu dermatită atopică s-au identificat anticorpi specifici IgE anti-M.

Pe de altă parte, mai multe studii au descris specia M. De asemenea, au fost descrise şi specii bacteriene anaerobe, precum speciile Clostridium şi Serratia. La nivelul feţei, la pacienţii cu dermatită atopică s-a identificat un nivel crescut al Stenotrophomonas maltophilia şi un nivel scăzut al speciilor comensale P. Acest lucru sugerează că absenţa anumitor specii microbiene este la fel de importantă ca prezenţa altora.

Eczema herpeticum este o complicaţie ameninţătoare de viaţă a dermatitei atopice cauzate de infecţia cu virusul Herpes simplex şi poate duce la desfigurare şi orbire din cauza infecţiei oculare. Aceşti pacienţi au frecvent un nivel mai mare de 1. Metode terapeutice care reglează disbioza din dermatita atopică Menţinerea unui microbiom normal pare să aibă dysbiosis and allergies rol important în fiziologia tegumentului.

Agenţii de hidratare reţin apa în stratul cornos, favorizând proliferarea bacteriilor comensale, dysbiosis and allergies să concureze cu organismele potenţial patogene Hidratarea optimă îmbunătăţeşte funcţia barierei cutanate şi reduce usturimea, pruritul, eritemul şi eroziunile asociate cu xeroza. În acest scop se pot utiliza emoliente, umectanţi, creme hidratante sau agenţi ocluzivi, iar unele formule au şi acţiune prebiotică, favorizând dezvoltarea microbiomului cutanat normal.

Dysbiosis eubiosis - Dna papillomavirus positivo

Agenţii emolienţi cresc elasticitatea pielii prin umplerea spaţiilor dintre corneocite; agenţii umectanţi şi de hidratare sunt substanţe ce reţin apa şi reechilibrează bariera hidrolipidică, iar agenţii ocluzivi au rolul de a preveni evaporarea apei de la suprafaţa epidermului. În plus, agenţii de hidratare au şi proprietăţi antiinflamatoare, reglând răspunsul imun Agenţii de hidratare pot conţine apă deionizată sau apă termală. Prebioticele au fost iniţial definite ca ingrediente nedigerabile, care influenţează benefic gazda prin stimularea selectivă a activităţii unui grup limitat de bacterii.

Produsele de uz topic ar putea conţine prebiotice cu rol în menţinerea microbiomului cutanat normal.

Dysbiosis of the gut,, Dysbiosis medical definition

Studii recente au evidenţiat că aplicarea unui lizat de bacterie Gram-negativă nepatogenică, Vitreoscilla filiformis, a contribuit la refacerea microbiomului cutanat la pacienţii cu dermatită atopică S-au observat reducerea inflamaţiei, stimularea producţiei de β-defensină şi a altor mecanisme imune de apărare, reducerea semnificativă a severităţii şi a probabilităţii de recădere a dermatitei atopice după folosirea unei creme cu lizat de V.

Filiformis Mai mult, emolientele preparate cu acest lizat şi apă termală bogată în seleniu au fost dysbiosis and allergies cu o creştere semnificativă a genului Xanthomonas În ceea ce priveşte probioticele orale, numeroase studii au demonstrat ineficienţa lor în prevenţia sau tratarea dermatitei atopice Agenţii ocluzivi, cum ar fi ceramidele, pot fi surse de carbon şi nitrogen dysbiosis and allergies bacterii.

Nivelul de ceramide din piele este semnificativ scăzut la pacienţii cu dermatită atopică, astfel că o creştere a ceramidelor în piele ar putea avea un rol important în menţinerea fiziologiei cutanate A mai fost evidenţiat şi rolul niacinamidei vitamina B2 în menţinerea microbiomului cutanat normal.

Astfel, combinată cu diverşi emolienţi, aceasta poate să inhibe dezvoltarea S.