Cancerul cailor biliare extrahepatice, Cancer de cai biliare


Această formă prezintă două aspecte: segmentar şi difuz. Forma nodulară este surprinsă frecvent în stadii de nerezecabilitate deoarece are tendinţa la o extensie rapidă în cadrul evoluţiei tumorale.

Forma polipoidă sau papilară apare ca o masă tumorală proeminentă în lumen. Este, de obicei, descoperită în stadii avansate, când are dimensiuni de peste 2 — 3 cm, fiind caracterizată de apariţia precoce a human papillomavirus behandeling. Anatomo-patologic, din punct de vedere microscopic, tumorile Klatskin sunt în general adenocarcinoame producătoare de mucină.

Cancerul căii biliare principale proximale

Se mai întâlnesc carcinoame adenoscuamoase, carcinomul mucoepidermoid, carcinomul sclerogen, carcinoide, sarcoame. Extensia pe cale hematogenă este rară.

Colangiocarcinomul cancerul căilor biliare Colangiocarcinomul CCA, cholangiocarcinoma este o tumoră malignă care se dezvoltă la nivelul arborelui biliar. Colangiocarcinomul intrahepatic reprezintă cea de-a doua cea mai frecventă malignitate hepatică, după carcinomul hepatocelular. De cele mai multe ori colangiocarcinomul apare sporadic, fără factori de risc identificabili — ciroză hepatică, boala Caroli, chiste coledociene, hepatită B sau C, paraziți hepatobiliari Clonorchis sinesis, Opisthorchis viverrinihepatolitiază, colangită sclerozantă primară.

Limfonodulii invadaţi sunt aceeaşi ca pentru colecist, în plus sunt şi cei localizaţi în vecinătatea duodenului şi capului pancreatic. Afectarea limfonodulilor pancreatici corporeali şi caudali este considerată ca metastaze cancerul cailor biliare extrahepatice distanţă.

Extensia canalară şi extracanalară predomină în forma sclerozantă, difuză, dar şi în cea nodulară, invadând elementele pediculului hepatic. Sunt invadate organele vecine: ficatul, pancreasul, cancerul cailor biliare extrahepatice, duodenul, stomacul, micul şi marele epiplon, colonul. O altă caracteristică a tumorilor Klatskin o reprezintă invazia neurală cu extindere la plexurile nervoase biliare şi pancreatice, fiind una dintre cauzele frecvente de recidivă.

Metastazele hepatice şi peritoneale sunt rare.

Cancerul vezicii biliare are puține simptome până când ajunge în stadiu avansat. Simptomele se agravează treptat. Organismul compensează parțial și excretă o parte din bilirubina prin urină, astfel încât pacienții pot avea urină închisă la culoare. Pacienții cu cancer al vezicii biliare pot avea dureri în partea superioară dreaptă a abdomenului. Această durere este rezultatul inflamației vezicii biliare colecistită din cauza blocării canalului chistic.

Tabloul clinic al cancerului căii biliare principale proximale Cancerele tractului biliar produc obstrucţii biliare complete sau incomplete, cu sau fără prezenţa icterului în stadii incipiente. Dilatarea căilor biliare extrahepatice se întâlneşte în obstrucţiile complete ale ductului biliar, dilataţie care este reversibilă după decompresiunea obstrucţiei biliare. În general, se descrie o perioadă preicterică de câteva săptămâni, mai rar de câteva luni, cu semne puţin sugestive anorexie, scădere ponderală, tulburări dispeptice şi o cancerul cailor biliare extrahepatice icterică caracteristică.

Obstrucţia cancerul cailor biliare extrahepatice completă se manifestă prin apariţia icterului, care cancerul cailor biliare extrahepatice cel mai comun simptom. Icterul are caracter tumoral evoluţie progresivă, indolor, apiretic şi este însotit de scaune acolice, urini hipercrome şi prurit. Icterul se poate însoţi de dureri continui sau mai rar colicative.

cancerul cailor biliare extrahepatice

Poate apărea febra şi frisoanele din cauza fenomenelor de angiocolită, secundare obstrucţiei canceroase şi leziunilor asociate, cum ar fi colecistita acută. Infecţia creşte morbiditatea şi mortalitatea după rezecţiile chirurgicale sau procedeele paleative pentru cancerul căii biliare principale proximale.

Examenul clinic — obiectiv poate fi extrem de util şi evidenţiază icterul sclero-tegumentar, scaunele acolice, urinile hipercrome şi leziunile de grataj, datorită pruritului. Investigații paraclinice în cancerul căii biliare principale proximale Explorările biologice relevă creşterea enzimelor de colestază: fosfataza alcalină, bilirubinea totală şi conjugată, GGT gamma —  glutamil — transpeptidaza.

Cancerul de ducte biliare: semne, simptome si diagnostic

Obstrucţia prelungită determină modificarea timpilor de coagulare prelungirea timpului de protrombină şi scăderea albuminelor serice. Se mai pot întâlni anemie şi leucocitoză în cazul angiocolitei asociate. Asocierea în determinare a antigenului carcino-embrionar şi CA creşte acurateţea diagnosticului.

Imunhistochimia detectează valori crescute ale citokeratinei, de mare ajutor în diferenţierea de metastazele de cancer colo-rectal. De asemenea, se întâlnesc valori mari ale COX-2 în cancerul căii biliare principale, avînd rol în progresia tumorală.

cancer de cai biliare

Tratamentul cu inhibitori selectivi ai COX-2 Celecoxib are puternice efecte terapeutice nu numai pe cancerele tractului biliar, cât şi pe cancerele hepatice. Prima explorare care este cel mai la îndemână datorită avantajelor pe care le oferă, este ecografia.

Cancer de cale biliara principala cancer de cai biliare principale Din Dictionar Termeni Acesta este o tumora maligna care blocheaza scurgerea bilei la inaltimea canalului coledoc.

Foarte utilă este ecografia endoscopică sau intraductală cancerul cailor biliare extrahepatice arată gradul de infiltraţie a peretelui ductal de către tumoră, cât şi a structurilor vecine. Ecografia intraoperatorie este utilă în detectarea metastazelor hepatice, a invaziei portale şi a arterei hepatice. Computer tomografia CT poate evidenţia tumora propriu-zisă şi ne poate da detalii despre invazia hepatică şi a ţesutului adiacent.

Computer tomografia spirală este foarte valoroasă în stabilirea strategiei operatorii evidenţiind atrofia lobară sau segmentară hepatică cauzată de obstrucţia biliară tumorală, ocluzia venei porte şi a arterei hepatice.

cancerul cailor biliare extrahepatice

Performanţe mai bune sunt obţinute prin colangiografia prin rezonaţă magnetică colangio — RMNcare permite o excelentă vizualizare a tractului biliar atât proximal, cât şi distal de obstrucţie, a structurilor vasculare, precum şi vizualizarea anomaliilor parenchimului hepatic.

Următorul pas în diagnosticul imagistic îl reprezintă vizualizarea directă a obstacolului prin colangiografia endoscopică retrogradă sau colangiografia trans-parieto-hepatică.

что будет если не есть 30 дней и более правильно при дискинезии желчного пузыря?

Angiografia şi portografia ne pot furniza detalii asupra invaziei arterei hepatice sau venei porte, dar sunt rar folosite în practică. O mare importanţă în ceea ce priveşte diagnosticul şi pentru evaluarea rezecabilităţii o au explorările intraoperatorii prin laparoscopie sau laparotomie, putându-se efectua biopsii, colangiografii intraoperatorii, explorare instrumentală a căii biliare principale, ecografie intraoperatorie.

cancerul cailor biliare extrahepatice

Tratamentul în cancerul căii biliare principale proximale Tratamentul în cancerul căii biliare principale proximale este radical ablaţia tumorii cu viză curativă şi tratament paleativ asigurarea drenajului biliar.

În arsenalul terapeutic, pe lângă tratamentul chirurgical rezecţie sau drenaj biliar mai intră tehnici de radiologie şi endoscopie intervenţională, radioterapia şi chimioterapia.

Cancer canale biliare

Rezecţiile curative presupun asocierea limfadenectomiei regionale, iar rezecţia paleativă este preferabila altor metode chirurgicale sau intervenţionale de rezolvare a icterului. Datorită icterului prelungit şi condiţiei biologice precare a majorităţii pacienţilor cu neoplasm de cale biliară proximală, se recomandă drenajul biliar preoperator, în vederea îmbunătăţirii statusului pacienţilor şi ameliorării condiţiilor locale.

Cea mai folosită metodă de drenaj biliar este drenajul trans-parieto-hepatic. Dezavantajul metodei este riscul de colangită, cu creşterea morbidităţilor postoperatorii. Drenajul biliar nu trebuie folosit de rutină, ci doar la pacienţii cu icter prelungit. Singurul tratament curativ este tratamentul chirurgical. Ablaţia tumorii se realizează prin rezecţie de cale biliară şi rezecţie hepatică în funcţie de tipul tumorii. Amploarea exerezei depinde de stadiul Bismuth — Corlette al tumorii şi constă în rezecţii de căi biliare, rezecţii complexe de căi biliare, ficat şi, uneori, vasculare.

  • Adresa de e-mail a destinatarului X Cancerul de ducte biliare se formeaza din celulele din ductele biliare, ce reprezinta sistemul de drenaj al bilei.
  • O metodă eficientă de tratare a paraziților

Rezecţiile curative presupun asocierea limfadenectomiei regionale. Rezecţia paleativă este preferabilă altor metode chirurgicale sau intervenţionale de rezolvare a icterului.

Rezecţia de căi biliare se adresează stadiilor I şi II şi implică rezecţia cancerul cailor biliare extrahepatice hepaticului comun şi a bifurcaţiei. Datorită invaziei în mucoasă şi submucoasă la distanţă de marginea macroscopică a tumorii, limita de rezecţie este cuprinsă între 1 — 1,5 cm.

Restabilirea continuităţii biliare se face prin anastomoza a două sau mai multe canale hepatice cancerul cailor biliare extrahepatice ansă jejunală în Y. Pentru a putea rezeca cât mai mult din canalele hepatice, în cazul unei rezecţii limitate se poate asocia rezecţia de segment IV hepatic, care facilitează abordul celor două canale hepatice în hil.

Examenul histologic extemporaneu este obligatoriu. Prezenţa invaziei microscopice impune recupa sau asocierea hepatectomiei de partea invadată dacă extensia tumorală depăşeşte cea de-a doua bifurcaţie doar la nivelul unui canal.

Hepatectomia exereza chirurgicală a ficatului dreaptă sau dreaptă extinsă se adresează stadiilor III A şi IV bifurcaţia de ordin II pe stânga liberă sau stadiilor incipiente I şi II cu invazie vasculară lobară dreaptă. Rezecţia lobului caudat poate fi asociată rezecţiei de cale biliară sau hepatectomiei deoarece acesta este frecvent invadat din cauza conexiunilor vasculare şi biliare între lobul caudat şi calea biliară, respectiv vena portă.

Una dintre cauzele recidivelor frecvente este faptul că rezecţia, deşi considerată radicală, este de multe ori paleativă, lucru demonstrat de examenul histopatologic. O cauză majoră de nerezecabilitate a cancerului căii biliare principale a fost extensia tumorală la bifurcaţia trunchiului venei porte. Rezecţia portală este însoţită de o hepatectomie dreaptă lărgită la segmentul hepatic IV şi se restabileşte continuitatea venoasă prin anastomoza trunchiului portal cu ramul stâng, cu sau fără interpunere de grefon.

În cazul invaziei arterei hepatice proprii se poate practica rezecţia acesteia, urmată de reconstrucţie vasculară. Hepatectomia asociată rezecţiei de cale biliară este, de regulă, o hepatectomie reglată dreaptă sau stângă, funcţie de extensia tumorii. Factorii de prognostic sunt reprezentaţi de tipul histologic, graddingul tumoral, invazia vaselor, metastazele ganglionare şi invazia nervoasă.

Prognosticul este mai favorabil pentru carcinoamele papilare, acestea fiind tumorile cu cel mai înalt grad de rezecabilitate.

Cancerul ductului biliar

Transplantul hepatic pentru cancerul căii biliare principale rămâne este controversat. El a fost practicat atât pentru cancerul căii biliare principale hilare rezecabile, cât şi pentru cele nerezecabile. Incidenţa mare a invaziei limfonodulare a făcut ca această indicaţie de transplant să nu intre în practica cancerul cailor biliare extrahepatice cancerul cailor biliare extrahepatice.

Intervenţiile paleative sunt indicate mai frecvent decât cele radicale deoarece, în marea majoritate a cazurilor, tumorile sunt diagnosticate deseori în stadii tardive care nu mai permit rezecabilitatea. Obiectivele operaţiilor paleative constau în a decomprima arborele biliar şi a rezolva sindromul de retenţie biliară; acestea pot fi realizate prin: endoprotezarea definitivă a segmentului din ductul biliar care a fost stenozat de tumoare; drenajul retrograd al canalelor hepatice într-o ansă intestinală sau întrun alt segment de tub digestiv; drenajul biliar extern total sau prin interpunerea unui segment digestiv.

Tratamentul adjuvant în tumorile Klatskin este hpv warts last de radioterapie şi chimioterapie, care singure, fără rezecţie, nu sunt eficiente ca tratament paleativ. Cel mai utilizat tratament adjuvant este radioterapia externă.

Asocierea radioterapiei intraoperatorii cu cea postoperatorie are cele mai bune rezultate. De asemenea, utilizarea stenturilor pentru tratamentul paleativ al cancerului nerezecabil face ca brahiterapia să fie frecvent folosită.

Efectuarea unei anastomoze paleative hepatico-jejunostomie cu dren transtumoral şi transjejunal scos percutan şi hepatico-jejunostomie cu exteriorizarea cutanată a unei anse în Y permite completarea unui tratament paleativ cu radioterapie intraluminală utilizând Iridiu Cancerul de cale biliară principală proximală este puţin sensibil la chimioterapie.

Cancer de cai biliare intrahepatice. Cancerul căii biliare principale proximale

Chimioterapia poate fi practicată sub forma chimioterapiei sistemice sau sub forma chimioterapiei intraarteriale regionale.

Rata de răspuns a monoterapiei cu 5-Fluorouracil nu a fost depăşită până în prezent de niciun rezultat al combinaţiilor din schemele de polichimioterapie studiate de diversele trialuri clinice. În ultimii ani, a apărut un nou tratament neoadjuvant pentru cancerele nerezecabile — terapia fotodinamică pe stent introdus endoscopic sau percutan. În condiţiile în care rata mediană de supravieţuire este de 3 luni fără tratament şi de doar 4 — 6 luni cu protezarea căii biliare, terapia fotodinamică este o opţiune de luat în considerare.

S-ar putea sa iti mai placa.